Exerciții de dicție cu S

Silvestru s-a retras simandicos în silvostepa silvestră ca un sinistrat sinistru setos de sarcasm, sau ca un sudist subversiv, sud-estic și sud-vestic, misterios, suspicios, superstițios și sinuos ca un sinus-cosinus sinusoidal, monstruos căsăpit de o sistolă spasmodică surprinsă de un insensibil stetoscop islandez, până s-a stins cu un suspin în sihăstrie, într-un solstițiu spectaculos.

În acest timp, unui subestimat specialist spadasin spaniol, sosit într-un restaurant self-service, i s-a servit o spumă siropoasă în sosieră, o semiconservă slinoasă-unsuroasă și alte substanțe seroase și sățioase, cu care i s-au deschis lesnicios metastaze.

Ambii s-au stins cu un surâs senin de Calipso de pe Mississippi, suprasensibil, supraexpus și sugestiv ce s-a scurs într-un susur supersonic în stratosferă, peste un strat noros gros de stratus cumulus, pe care-l supraestimase cu subiectivism un singur subcomisar sectorist.

Un ziarist peisagist a descris sub asterisc cum se asemuiesc Caius Iulius Augustus și Titus Flavius Vespasianus, care aveau o serioasă sursă de semințe de susan, posesori ai unui soi stas, consistent și persistent, sesizabil numai într-un subsol lutos, nisipos, spațios, somptuos și luminos ca Sirius, stea solară, astru cosmic suspus și suspendat într-un suspans suspect de suspensie, pe care l-a scos de sus și l-a ascuns jos ca să nu se lase dus de nas.

Apoi, într-o ipostază de asasin sfătos, în nonsens sau consens cu un sărman serenisim, speră și spuse supărăcios, în sinea sa, că astă seară va subzista ca Sisif în osânda lui Zeus și se puse a glăsui cu un glas sau glăscior de sopran solist, pus pe un ison sostenuto, când fortissimo, când pianissimo de vals sau sonet sonor dintr-un opus select, presupus a fi scris într-un post-scriptum pesimist și rămas în manuscris, de un igienist anestezist, dispus să susțină cu ipsos un dispensar igrasios, de-sine-stătător și neaspectuos, până când un studios solipsist ce filozofează silogistic, stors de stres isoscel, a silabisit sfios, sofisticat și fără sens, substantive în semison și semiconsoană, despre care s-a scris și s-a spus răspicat în subsidiar și insidios, că statistic s-ar fi sustras de la clasicism și s-au subscris la islamism.

Atunci, un succesor de plexiglas, sănătos, spătos și musculos; strâns cu presa, insistase obsesiv, posesiv și cu substrat, în plină sesiune la o sucursală, să se sisteze sistemul fiscalist sezonist, prescris cu strabism și stângism dar și cu un prisos respectuos, mai presus de un parazitism odios.

Dar nu este destul de sigur dacă așa brusc și subit se sfârși povestea!